CE ÎNSEAMNĀ MICROBIOM
In literatura de specialitate, totalitatea microorganismelor benefice din tractul gastro-intestinal se numeste microbiom. Mai exact, microbiomul reprezintā straturile de microorganisme benefice ce populează peretele intestinului.
Un tract intestinal sānātos poate gāzdui cel putin 1000 de specii diferite de bacterii, aproximativ două kilograme de microorganism benefice.
Determinarea compozitiei microbiomului la indivizii sānātosi este importantā pentru intelegerea consecintelor schimbārilor pe care compozitia acestuia o poate avea pentru sānātate si pentru probabilitātile de boalā.
LEGĂTURĂ ÎNTRE DIVERSITATEA MICROBIOLOGICĀ A INTESTINULUI ȘI SĂNĂTATE
Studiile arată că există o legătură între diversitatea microbiologicā a intestinului și starea sănătātii. Ne este bine când există un echilibru între bacteriile „bune” și „rele”. Dar prea des, obiceiurile noastre de viață afectează acest echilibru fragil.
Mai mult decât atât, simptomele sănătății intestinale vor fi unele pe care nu le-ai dori și se extind dincolo de simptomele digestive tipice, cum ar fi gazul, balonarea și constipația.
Dacā ai experimentat urmātoarele simptome:
- Guturai
- Strănut
- Prurit
- Afecțiuni cutanate
- Tulburări de somn
- Slăbiciune
- Oboseală rapidă
- Cefalee
- Temperatură ridicată
- Balonare
- Meteorism
- Dureri
- Constipație/diaree
- Greață
- Scăderea poftei de mâncare
Posibil ca ele sā fie cauzate de dezechilibrul microbiomului intestinal.
CUM DEZECHILIBRĂM MICROBIOMUL INTESTINAL?
Cele 2 tipuri de bacterii saprofite si patogene pot co-exista fārā nicio problemā, atât timp cât echilibrul nu este perturbat. Când acest lucru, se întâmplā apare disbioza intestinalā.
Dintre factorii cei mai importanti care pot perturba echilibrul microbiomului amintim:
1. Antibioticele
O singură rundă de antibiotice poate decima bacteriile pe care ne bazăm pentru a digera alimentele noastre și pentru a ne sprijini sistemul imunitar.
În absența acestor specii dorite, bacteriile patogene și paraziții proliferează. Antibioticele sunt necesare uneori, pentru că ne pot salva viața, dar problema este cā sunt suprautilizate și, din cauza consumului excesiv de antibiotice, oamenii au creat tulpini de bacterii patogene foarte rezistente la antibiotic, care acum sunt foarte dificil de a fi eliminate si pot crea afectiuni conexe.
Pentru a preveni sau a trata astfel de afectiuni, se recomandā, ca în timpul tratamentului cu antibiotic si cel putin douā sāptāmâni dupā, sā se administreze substante cu efect pro- si prebiotic prin intermediul alimentatiei sau al suplimentelor alimentare, asa cum este si simbioticul Super-Flora.
2. Sursa de hranā
Un alt motiv pentru instalarea dezechilibrului o reprezintā sursa noastră de hrană. În fiecare zi, ne otrăvim singuri. Există în alimente glifosat (ierbicid) și/sau alte toxine care sunt perturbatoare endocrine și dăunătoare ecosistemului intestinului nostru.
Si le consumăm zilnic. De aceea trebuie să mâncăm pe cât posibil hranā din surse naturale, ecologice.
„Cu o furculiță și o lingură, ne săpăm mormântul”
– Paul Bragg, nutriționist și specialist în longevitate american.
Un fapt interesant este faptul că, din punct de vedere genetic, suntem culegători și vânători, iar genotipul nostru corespunde mai mult unei diete vegetale îmbogățite cu fibre dietetice și prebiotice.
Se știe că persoanele în trecut mâncau zilnic aproximativ 200 g din diferite fibre alimentare, inclusiv până la 50 g de inulină (prebiotic este cel mai bun mediu nutritiv pentru lactobacili și bifidobacterii benefice din intestin).
Conform statisticilor, în majoritatea țărilor dezvoltate, aportul zilnic de fibre alimentare este sub 20 g, iar consumul prebiotic nu depășește 2-4 g!
3. Sursa de apā potabilā
Un factor de mediu care are potențialul de a perturba ansamblul microbiomului, este nivelul de clor din apa potabilă publică.
Clorurarea apei potabile este o măsură de sănătate publică introdusă pentru controlarea contaminārii microbiene la începutul secolului XX, rămâne în continuare cel mai frecvent dezinfectant de apă potabilă utilizat în întreaga lume .
Dar dezinfecția reziduală a apei cu clor folosită pentru suprimarea creșterii biologice a microorganismelor în sistemele de distribuție a apei potabile de retea, se face nu fără efecte secundare nedorite, deoarece clorul sau hipocloritul adăugat la apa potabilă este foarte toxic pentru microorganisme. Odatā ingeratā apa clorinatā, ea poate aduce dezechilibru în microbiom.
In plus, apa de retea dezinfectatā cu clor, are un pH usor acid (6,5). Multiple studii ce indică clar că un consum frecvent al lichidelor acide modifică dramatic microbiomul intestinal (prin proliferarea microorganismelor patogene).
Pentru un microbiome sānātos recomandām consumul apei biologic active Coral Club.
4. Stresul
In cazul stresului emotional si fizic, sistemul nervos inhibā activitatea gastrointestinalā pentru a economisi energie si a transmite corpului, pe termen scurt, semnalul de “luptā sau fugā”.
In situatiile acestei reactii, muschii scheletici, inima si creierul sunt irigate cu mai mult sânge decât în stare de relaxare, iar organele digestive sunt mai putin irigate. Micile artere ale mucoasei stomacale se îngusteaza sub influenta hormonilor de stres.
In timp, din cauza circulatiei sangvine deficitare (scāderea irigatiei sanguine), mucoasa gastricā este afectatā aparând eroziunile, ulterior ulceratiile.
Desigur, acest lucru afecteazā echilibrul microbiomului.
CUM SĂ PROTEJĂM MICROBIOMUL ȘI SĂ OFERIM TOATE MICROORGANISMELE NECESARE ÎNTR-O DOZĂ ECHILIBRATĂ?
Putem depăși aceste stāri, abordând rădăcina problemei și restabilind o diversitate sănătoasă de bacterii benefice în intestine, fie prin eliminarea factorilor perturbatori, fie prin suplimentarea cu prebiotice si probiotice continute in SuperFlora.
Componentele microflorei sanatoase
Următoarele componente sunt responsabile pentru crearea microbiomului sānātos în intestinele noastre:
Probioticele sunt microorganisme vii care stau la baza microbiomului, mențin un raport optim de bacterii benefice și inhibă creșterea bacteriilor patogene din tractul digestiv și îmbunătățesc funcțiile corpului. Cele mai active și utile dintre probiotice sunt bifidobacteriile (longum) și lactobacilii (acidophilus).
Probioticele sunt microorganisme vii care stau la baza microbiomului, mențin un raport optim de bacterii benefice și inhibă creșterea bacteriilor patogene din tractul digestiv și îmbunătățesc funcțiile corpului. Cele mai active și utile dintre probiotice sunt bifidobacteriile (longum) și lactobacilii (acidophilus).
a) Bifidobacteria (Bifidobacterium longum) – cel mai numeros grup de bacterii benefice ale microflorei intestinale. În microflora sugarilor, numărul lor atinge 80-90%. Aceste bacterii interferează cu creșterea și reproducerea bacteriilor patogene (dăunătoare) și condiționate patogen din tractul digestiv, protejând organismul de infecțiile intestinale și dezvoltarea fermentației în intestine. Împreună cu alte microorganisme benefice, participă activ la digestie, accelerează descompunerea proteinelor și carbohidraților și, îmbunătățind absorbția de nutrienți, produc propriile enzime pentru o digestie de calitate a alimentelor.
Bifidobacteriile sunt implicate activ în sinteza multor vitamine – K, gr. B, incluzând B3 și B9, aminoacizi esențiali, contribuie la o mai bună absorbție a calciului și a vitaminei D. Aceste bacterii produc în mod activ acid lactic, care suprimă și flora patogenă a tractului gastro- intestinal. Datorită bifidobacteriilor, reacțiile alergice din organism scad, imunitatea se întărește și sistemul digestiv începe să funcționeze normal.
b) Lactobacilii (Lactobacillus acidophilus), spre deosebire de bifidobacterii, trăiesc în toate secțiunile tractului gastrointestinal. Însuși numele Lactobacillus este tradus din latină drept „o bacterie care trăiește în lapte”. De fapt, lactobacilii nu au nicio legătură cu produsele lactate. Dimpotrivă, aceste microorganisme sunt adăugate special la brânzeturi, kefir, iaurturi și iaurt, pentru a face produse lactate și produse lactate bune.
În primul rând, lactobacilii sunt esențiali pentru funcționarea normală a bifidobacteriilor. Multe experimente au dovedit că, cu o absență completă sau o deficiență semnificativă de lactobacili în intestin, numărul de bifidobacterii scade semnificativ.
Ca și bifidobacteriile, lactobacilii distrug flora patogenă și monitorizează echilibrul. Aceștia fac față eficient bacteriei periculoase Helicobacter pylori, vinovată de gastrită și ulcerații ale stomacului, candide, streptococi și stafilococi.
Una dintre cele mai importante sarcini ale lactobacililor este participarea la formarea sistemului imunitar. Pe de o parte, se atașează de epiteliul intestinului subțire, sporind funcția de barieră și de apărare. Pe de altă parte, aceștia participă la formarea celulelor imune, datorită cărora crește rezistența organismului la diverși factori adversi (infecții respiratorii) și mențin o imunitate sănătoasă.
Ambele tipuri de microorganisme benefice (bifidobacterii și lactobacili) îmbunătățesc proprietățile de detoxifiere ale organismului, reducând efectele otrăvirii cu medicamente, alimente de proastă calitate, flatulență, greutate în stomac și greață.
Prebioticele – fibre vegetale sau fibre alimentare insolubile (se găsesc în majoritatea plantelor), sustin în mod benefic microflora organismului. Termenul „prebiotic” (1995) a fost creat prima dată de profesorul de microbiologie alimentară Glen Gibson (University of Reading, Anglia). El a dat următoarea definiție: prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile care îmbunătățesc sănătatea stimulând selectiv creșterea sau activitatea unuia sau mai multor tipuri de bacterii benefice din colon. Ulterior, Dr. M. B. Roberfroid (2007) a definit prebioticele ca ingrediente alimentare digerate selectiv de microorganisme intestinale, modificând compoziția și activitatea microflorei, contribuind la îmbunătățirea stării de bine.
Alte roluri pe care le are microbiomul:
- Realizeazā ultima etapă de descompunere a alimentelor ingerate (la nivelul vilozitātilor), extrage toți nutrienții individuali și îi conecteazā la locurile receptorilor de pe peretele intestinului.
- secretă metaboliți bioactivi: estrogeni reactivați, acizi grași cu lanț scurt importanti pentru metabolism, metaboliți ai aminoacizilor și acizi biliari secundari care modulează nivelul estrogenilor.
- Participa la sinteza unor neurotransmitātori; pentru fiecare neuron din creier, există 7-9 microorganisme care îl încercuiesc pentru a-l face să funcționeze eficient. Ei lucrează sinergic. Creierul nu este steril si functioneazā intr-o stransā corelatie cu microbiomul care îi furnizeazā aceste microorganism. Putem afirma cā microbiomul are o influenta asupra comportamentului uman, ceea ce il face un organ esential in organism, fārā de care nu am putea functiona optim.
PARTENERUL NOSTRU CORAL CLUB OFERĂ O SOLUȚIE EXCELENTĂ:
Super-Flora, cunoscut simbiotic vegetal, extrem de eficient care prezintă o combinație echilibrată de probiotice (Bifidobacterium longum și Lactobacillus acidophilus) și prebiotice (inulina), ce favorizează creșterea propriilor bacterii sănătoase și refacerea, vindecarea eficientă a microflorei sănătoase din tractul gastro-intestinal.
Raportul dintre lacto-și bifidobacterii corespunde caracteristicilor sistemului digestiv, iar prezența inulinei crește semnificativ eficacitatea probioticelor și, cel mai important, promovează dezvoltarea microflorei proprii.
Super-Flora este cea mai recentă realizare în rezolvarea problemei disbiozei. Acesta este un produs obținut din materii prime de înaltă calitate, folosind cele mai noi tehnologii în
conformitate cu cerințele GMP și standardele de calitate ale industriei.
Super Flora de la Coral Club:
- Restabilește microflora intestinală sănătoasă;
- Îmbunătățește metabolismul și digestia;
- Promovează absorbția substanțelor sănătoase și hrănitoare;
- Promovează creșterea microflorei intestinale sănătoase;
- Util pentru intoxicații alimentare sau alergii, infecții intestinale.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3966285/
The Gut Microbiome and the Estrobolome: How gut microbes affect estrogen metabolism
https://www.vibrant-wellness.com/the-gut-microbiome-and-the-estrobolome-how-gut-microbes-affect-estrogen-metabolism/9/05/20/could-stress-turn-our-gut-bacteria-against-us-new-research-looks-for-answers/#438e249447d0